În cursul zilei de astăzi, 28.10.2020, conducerea Sindicatului Asistenței Sociale și Protecției Copilului Iași a transmis o adresă către Instituția Avocatului Poporului, în care s-a solicitat un răspuns oficial cu privire la legalitatea testării săptămânale a personalului care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile.
Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției Copilului Iași afiliat Federației Columna și Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția, organizație care apară interesele a 1600 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, reprezentat legal prin Președinte – Matei Marian, vă rugăm să analizați legalitatea prevederilor art. 6 și 7 din Anexa nr. 2 – Măsuri în vederea asigurării rezilienței comunităților, cuprinsă în Hotărârea de Guvern nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Formulăm prezenta solicitare, motivat de faptul că membrii noștri de sindicat ne-au cerut sprijinul pentru a lămuri dacă testarea săptămânală este o obligație prevăzută de lege în sarcina lor și dacă există sancțiuni pentru nerespectarea acesteia.
Actul normativ mai sus invocat prevede la art. 6 din Anexa nr. 2, că: „în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020. cu modificările și completările ulterioare. direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului Bucuresti asigură testarea săptămânală a personalului de îngrijire și asistență, a personalului de specialitate și auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități precum și pentru alte categorii vulnerabile”
În aplicarea prevederii legale anterior citate, instituțiile implicate au apreciat, spunem noi, în mod nelegal, că aceasta, instituie o obligație generală a angajaților din asistență socială, de a se testa săptămânal.
În condițiile în care aceasta ar fi voința legiuitorului, hotărârea de guvern încalcă flagrant principiile statuate în actul normativ de nivel superior în a cărui aplicare a fost dată, respectiv Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei dc COVID-19, care s-a fundamentat inclusiv pe prevederile art. 53 din Constituția României, republicată, articol care reglementează expres faptul că exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătății publice, dar și a drepturilor și a libertăților cetățenilor.
Măsurile luate pentru prevenirea răspândirii infecților cu virusul SARS-COV-2 trebuie să fie adecvate și adaptate de la caz la caz. La fel ca în unitățile sanitare, în alte instituții publice sau entități private testarea este prevăzută doar în cazul depistării unor persoane cu simptome specifice infecției cu COVID-19.
Ori în cazul de față, prin cadrul legal pe care înțelege să-l genereze, HG nr. 856/2020 nu respectă aceste exigențe, instituind o măsură evident disproporționată care se aplică în toate instituțiile publice de asistență socială, pentru tot personalul indiferent dacă prezintă sau nu semnele specifice bolii.
Considerăm că testarea salariaților din unitățile de asistență socială trebuie să respecte și exigențele Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. respectiv:
„Art. 13 – PacientuI are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului,
Art. 18 – Consimțământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.”
Tot din perspectiva respectării drepturilor persoanelor care sunt supuse unor măsuri de testare, cum este în acest caz, vă rugăm să aveți în vedere faptul că o parte dintre membrii de sindicat pe care îi reprezentăm și care solicită intervenția dumneavoastră, au suferit leziuni severe la nivelul căilor respiratorii sau alergii datorită testărilor repetate.
Cu fiecare testare suplimentară, aceste răni sau leziuni se redeschid, introducerea repetată a instrumentarului cu care se prelevează probele în căile respiratorii generând sângerări abundente.
Vă rugăm să aveți în vedere că aceste răni nu se mai vindecă, leziunile devenind permanente și alterând calitatea vieții salariaților.
Nu există niciun studiu care să justifice măsura testării săptămânale a personalului din asistență socială. Reamintim că nici măcar bolnavii de COVID-19 nu sunt testați din 7 în 7 zile. În mod similar, nici personalul din unitățile sanitare de primă linie sau suport COVID, nu este testat săptămânal, ci doar dacă prezintă simptome specifice. Raportat la acesta din urmă, s-au creat astfel premisele unei situații discriminatorii pentru personalul din asistență socială.
Trebuie respectate drepturile consfințite prin Constituția și legile României și în ceea ce îi privește pe salariații din asistență socială, care sunt în același timp cetățeni, pacienți și salariați, și aceștia trebuie să se bucure, în mod nediscriminatoriu de drepturile fundamentale.
Ne punem întrebarea de ce angajații din asistență socială sunt singura categorie de salariați din România, pentru care s-a instituit măsura testării săptămânale. Aceasta, în conditiile în care, la stabilirea incidenței la 1000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, din centrele rezidențiale pentru copii și adulți cu și fără dizabilități. Nu se are în vedere faptul că angajații nu sunt izolați în centre, copiii merg la școală, iar unii dintre tinerii instituționalizați au calitate de angajați și se deplasează la locurile de muncă.
Literatura medicală de specialitate menționează că recoltarea exudatului nazal și faringian poate implica o agresiune la nivelul mucoasei nazale, prin gratajul tamponului de recoltare pe aceasta. Realizată frecvent și pe intervale lungi (săptămâni, luni de zile) poate sensibiliza local, cu apariția de rinite, sinuzite frontale, maxilare, etmoidite, precum și posibilitatea de a fi o poartă de intrare, deschisă infecțiilor virale sau microbiene cu transmisie aerogenă.
Recoltarea exudatului faringian efectuat frecvent poate afecta complexul de structuri limfatice situate în cavitatea bucală, care cuprinde amigdalele palatine, amigdalele linguale și organele limfoide situate la nivelul peretelui posterior al faringelui, ceea ce este deosebit de important, deoarece acestea reprezintă prima linie de apărare a organismului față de multipli agresori (virusuri, bacterii, alergeni). Ca și complicații pot apărea etmoidite, otite, amigdalite, laringite, traheite, bronșite, pneumonii. De subliniat apariția adenoiditelor cu mare potențial de cronicizare.
Ca urmare, multiplele recoltări pot crește riscul apariției afecțiunilor căilor respiratorii superioare și inferioare, precum și a celor din sfera O.R.L..
Nu este de neglijat nici faptul că personalul din centrele rezidențiale se ocupă de îngrijirea copiilor și adulților, cu sau fără dizabilități, care au fost declarați COVID-pozitivi. La nivelul județului Iași, toți beneficiarii din centrele rezidențiale care au fost declarați pozitivi în urma testului COVID, au fost izolați în centre, cu condiția ca aceștia să fie asimptomatici, fapt care a dus la sarcini în plus pentru acest personal, care nu are pregătirea necesară și nu este instruit să îngrijească bolnavi infectați cu virusul SARS-COV 2.
Centrele de asistență socială se confruntă cu un deficit major de personal, iar în unele locuri personalul medical și de îngrijire este total insuficient. Marea majoritate a centrelor nu dispun de medici angajați. Personalul medical din centrele rezidențiale nu este specializat în tratarea bolnavilor COVID-19, fie ei și asimptomatici. Nu există medici infecționiști care să vină să stabilească tratamentul, îngrijirea de bază a acestor pacienți revenind salariaților pe care îi reprezentăm (în unele cazuri educatori specializați, instructori), care nu posedă studii în domeniul medical.
Unitățile rezidențiale nu posedă dotările spitalelor, nu au circuitele formate și nu sunt autorizate ca unități sanitare. Cu toate acestea, salariații îmbracă combinezoanele de protecție și fac ceea ce fac medicii în spitalele COVID.
În virtutea rolului fundamental al avocatului poporului de a apăra drepturile și libertățile cetățenești, în genere, în raport cu autoritățile publice și în special cu cele executive, vă rugăm să ne sprijiniți în vederea remedierii situației prezentate.
Alăturat vă transmitem solicitările membrilor noștri de sindicat, solicitări care ne-au determinat să formulăm prezenta.